Brasovul - Cetatea medievala de sub Tampa

Situat in centrul tarii Brasovul este asezat la poalele Tampei, inaltime de pe care se deschide o admirabila priveliste spre oras si Tara Barsei.

Orasul s-a dezvoltat pe o vatra ce dateaza inca din neolitic. Descoperirile arheologice evidentiaza in epoca bronzului o asezare intarita situata pe Dealul Melcilor iar vestigiile din vremea dacilor, foarte numeroase, sunt raspindite in diferite puncte ale asezarii. Au fost de asemenea scoase la lumina zilei multe obiecte de ceramica din secolele IX-Xll, produse de populatia autohtona, ceea ce constituie o dovada de netagaduit ca regiunea avea o populatie densa inainte de venirea colonistilor sasi la mijlocul secolului al Xll-lea. Insusi numele asezarii, Brasov - caruia specialistii ii atribuie o orlglne pecenega - ar constitui dovada in plus ca ea exista cu mult inainte de venirea colonistilor.

Prima atestare documentara a localitatii dateaza din secolul al Xlll-lea. Situarea ei la incrucisarea unor importante drumuri comerciale a atras mestesugari priceputi si negutatori intreprinzatori, iar activitatea desfasurata de acestia a contribuit la dezvoltarea rapida a asezarii, in pofida incursiunilor otomane (1421 si 1438). Ia nastere astfel un puternic centru comercial unde se incheiau tranzactii cu textiie, cu unelte si podoabe de metal faurite de mestesugarii transilvaneni, cu cereale si vite aduse din tarile romane, precum si cu o serie de marfuri orientale (covoare, matasuri, mirodenii etc.) care erau in mare parte reexpediate spre centrul si apusul Europei. Pana in a doua jumatate a secolului al XV-lea Brasovul impreuna cu Sibiul au detinut un rol economic insemnat fapt care explica si privilegiile ce le-au fost acordate de autoritatile locale si de domnitorii Tarii Romanesti.

La inceputul secolului at XVI-lea. Brasovul era cel mai populat centru urban din Transilvania. Avand 8-9 000 de locuitori. Orasul era inconjurat cu ziduri de aparare prevazute cu numeroase turnurl si cu 32 bastioane. Avea 14 biserici si capele, o primarie, un han, o casa de comert, doua bai publice, trei spitale, un local pentru vama, o biblloteca, numeroase ateliere si privalii. In a doua jumatate a secolului al XVI-lea existau aici 20 de bresle mestesugaresti.

In secolele XVll-XVIII, Brasovul s-a mentinut in fruntea oraselor Transilvanene atat prin productia de postav, panza, pielarie, arme, obiecte din metale pretioase si prin activitatea sa comerciala.

Elementul romanesc s-a afirmat tot mai puternic atat in viata economica a orasului, cat si in cea culturala. Este demn de mentionat faptul ca aici a luat fiinta una dintre primele scoli din tara (1544) din initiativa umanistului Johannes Honterus iar un document din 1566 mentiona si existenta unui institut "pentru toate artele liberale... cu o bogata biblioteca". Intre 1556 si 1583, diaconul Coresi - venit de la Targoviste - a tiparit la Brasov numeroase carti, adevarate monumente de limba veche romaneasca.

Incepind din 1838 in acest oras apare Gazeta Transilvaniei cu suplimentul “foaie pentru minte, inima si literatura” periodic care promova idealurile nationale si sociale ale poporului roman.

Brasovul este legat de insemnate momente din istoria tarii. In 1600, Mihai Viteazul convoaca Dieta Transilvaniei in cladirea sfatului acestui oras, iar in luna mai 1848 are loc aici intrunirea revolutionarilor din tarile romane care au elaborat un adevarat program de actiune ce prevedea, prlntre altele abolirea privilegilior feudale, improprietarirea taranilor ,,fara nici o rascumparare" precum si "unirea Moldovei si Valahlei intr-un singur stat neatarnat romanesc".

In penoada desavarsirii unitatii noastre statale, Brasovul a constituit un puternic focar de actiune, aici luand fiinta Sfatul National Roman dln Tara Barsei si Garda Nationala.